DESCRIEREA PROIECTULUI

Antecedente

Educația și formarea sunt cele mai bune investiții în viitorul Europei. Ele joacă un rol vital în stimularea creșterii, inovării și creării de locuri de muncă. Sistemele de educație și formare din Europa trebuie să ofere oamenilor cunoștințele, abilitățile și competențele de perspectivă de care au nevoie pentru a inova și a prospera. Ele au, de asemenea, un rol important în crearea unei identități europene, bazându-se pe valori și culturi comune. Educația ar trebui să contribuie la împuternicirea tinerilor să articuleze, să se implice, să participe și să modeleze viitorul unei Europe caracterizate de democrație, solidaritate și incluziune. În mod egal, tehnologia digitală îmbogățește învățarea într-o varietate de moduri și oferă oportunități de învățare, care trebuie să fie accesibile tuturor. Acesta deschide accesul la o multitudine de informații și resurse.

Astăzi, toate statisticile naționale și internaționale arată o relație invers proporțională între nivelul de educație și șomaj, precum și o creștere a disparității de venituri între cei cu studii superioare și cei mai puțin educați. Mai mult, studiile pe această temă evidențiază corelația strânsă dintre nivelul de educație al unui copil și „nivelul de educație” al părinților săi: copiii fără școlarizare sau educație de bază provin din părinți cu același nivel de educație. Unii factori care influențează reproducerea sărăciei rurale (lipsa locurilor de muncă, educație și infrastructură) sunt parțial similari în Regiunea de frontieră româno-maghiară. Mai mult, Nord-Vestul României și Ungaria de Est sunt incluse în aceeași regiune și în același cluster B, adică zone cu venituri agricole reduse, dar cu o importanță economică ridicată a agriculturii. Provocarea pentru administrația publică locală de ambele părți ale graniței este aceea de a asigura locuitorilor săi servicii de calitate superioară, cu accent specific pe cel al tinerilor, sporind frecvența la școală, mediul educațional și de viață, capacitatea de angajare. „Ceea ce are nevoie Europa este să devină mai prietenoasă cu antreprenorii” – în ciuda tuturor eforturilor, datele arată clar că Europa rămâne în urmă SUA când este vorba de antreprenoriat și înființarea de noi companii. Este cunoscut faptul că există două obstacole principale pentru a deveni antreprenor în Europa: disponibilitatea capitalului de risc și obstacole administrative. Există totuși un al treilea obstacol, care reprezintă o mare provocare pentru toți viitorii antreprenori din Europa: o cultură antreprenorială slabă. Capitalul uman este crucial pentru potențialul de dezvoltare economică al unei regiuni. Chiar dacă forța de muncă înregistrată în agricultura românească are o pondere mare, forța de muncă agricolă calificată are o pondere scăzută. În acest sens, legislația agricolă românească nu a făcut-o încă pași necesari în afacerile agricole și nici nu a stabilit structuri și mecanisme de promovare a acestora. În același timp, legislația bancară și financiară nu leagă acordarea de împrumuturi pentru fermieri de nivelul de calificare al acestora (similar cu certificatul verde al fermierilor din UE), ci doar în funcție de sistemul de garanții. Fermierul este un antreprenor modern.

Dezvoltarea rurală, îmbunătățirea calității vieții și diversificarea economiei rurale dependente de fermierul modern. Diversificarea economiei rurale depinde și de nivelul de educație, competențe și calificări ale angajării rurale. Toate cerințele iar obligațiile impuse noului tip de fermier converg către atingerea unui nivel mai înalt de profesionalism. Acest lucru necesită o educație sistematică, continuă și multidisciplinară din partea fermierului. Anvergura profesională a fermierului modern trebuie să depășească domeniul agriculturii care este necesar pentru a fi stăpânit în profunzime, el trebuie să cunoască și mediul înconjurător, atât în ​​ceea ce privește conservarea acestuia, cât și în ceea ce privește provocările actuale privind schimbările climatice globale. Astfel, dezvoltarea rurală este una dintre cele mai complexe preocupări economice contemporane, deoarece presupune realizarea unui echilibru între cerința păstrării unei zone rurale, economice, de mediu și culturale a unei țări și tendința de modernizare a vieții rurale. Locurile de muncă pierdute în activitățile agricole pot fi realocate în activități industriale, sociale și servicii din mediul rural. În țările în care au fost implementate politici specifice de menținere a populației non-agricole în zonele rurale, o serie de activități non-agricole s-au dezvoltat fără probleme. Acestea ar trebui să completeze activitățile agricole. La nivelul zonei rurale românești, economia non-agricolă (întreprinderi industriale în turism rural sau servicii) are o pondere redusă. Spre deosebire de UE, unde economia rurală neagricolă reprezintă aproape 60% din economia rurală, în România are o pondere de aproximativ trei ori mai mică (21,8%). Ca posibil răspuns local la aceste provocări, proiectul CDDL propune, ca abordare inovatoare la nivel local și transfrontalier, dezvoltarea unui sistem dinamic de stimulare a antreprenorialului în rândul populației rurale din Zona Metropolitană Oradea din România și județul Békés, din Ungaria.

Prezentarea proiectului

Pe parcursul a 30 de luni, cele 3 entități implicate în implementarea proiectului vor derula diverse grupe de activități, menite să înființeze și să dezvolte atât un spațiu fizic, cât și unul virtual, precum resursele disponibile pe termen lung pentru locuitorii de ambele părți ale graniței, care recunosc că competențele antreprenoriale sunt extrem de utile nu numai în înființarea unei afaceri private, ci și în dezvoltarea competențelor de angajare, care sunt din ce în ce mai căutate de investitori și angajatori din zona vizată. Astfel, aproximativ 700 de persoane vor fi direct implicate în proiectul CDDL: 300 de persoane vor participa la cursuri de formare – certificate la nivel național, de abilități antreprenoriale și competențe IT; 300 de persoane vor participa la ateliere dedicate special cunoștințelor antreprenoriale, bune practici, instrumente verificate; peste 100 de persoane vor participa la evenimente specifice organizate de ambele părți ale graniței, cu scopul de a promova instrumente de angajare sporite. Pe perioada proiectului, CDDL va primi și o „casă”, și anume o fostă clădire școală din satul Les – parte a comunei Nojorid, care va fi modernizată și transformată în Centrul pentru Dezvoltare Durabilă Les. CDDL va avea o sală de conferințe plenare – care folosind pereți modulari ar putea fi transformată și în 2 săli de cursuri de formare; 2 cursuri de instruire special concepute – una pentru cursuri de antreprenoriat si a doua pentru competente IT, precum si un spațiu de instruire în aer liber în curte.

Se urmărește creșterea capacității participanților de a fi fie propriul angajator, printr-o mică întreprindere privată, fie o persoană mai bine angajabilă, indiferent de zona de lucru, și având abilități sporite pentru a-i califica pe parcursul procesului de recrutare și selecție. Un alt instrument accesibil pe termen lung va fi pagina web și platforma online, dezvoltate de partenerul maghiar. De asemenea, vor fi structurate și diseminate 3 documente strategice și va fi publicată o broșură în ambele limbi.